Cinder – Marissa Meyer

Mi-au plăcut întotdeauna basmele, chiar și pe vremea când nu eram în stare să le citesc ci le ascultam cu interes lecturate de doamnele educatoare la grădiniță, sau povestite sâmbăta dimineața la televizor. Cenușăreasa a fost mereu, de departe favorita mea. Fata care nu a vrut neapărat prințul, ci o noapte în care să danseze, în care să uite pentru câteva clipe de greutățile zilnice, care a vrut pentru puțin timp să simtă fericirea pe pielea ei. Fata care nu avea nimic și care a meritat totul.

Cinder m-a speriat și m-a fermecat deopotrivă. Este impresionant modul în care Marissa Meyer a jonglat cu un concept de care am refuzat să mă ating și m-a făcut să îl ador. Nu m-au atras niciodată poveștile despre cyborgi. Mi s-au părut puerile și ciudate, însă nu am înțeles pe deplin cum funcționează și pentru asta regret cu vârf și îndesat.

Într-o lume post apocalipică devenită monarhie, în care aproape orice e posibil, își are casă o fată disprețuită de cei cărora ar trebui să le pese cel mai mult, dar harnică și cunoscută în întreg regatul pentru dibăcia ei. Deși lucrează doar ca să își întrețină familia nerecunoscătoare, o face cu drag, iar talentul ei ajunge la urechile prințului moștenitor al coroanei Kai, care într-un moment nepropice, îi cere ajutorul.

Familia fetei este exact așa cum te-ai aștepta. Leneșă, ingrată, iar Adri, mama sa vitregă, revendică toate câștigurile pe care Cinder le produce. Nu pierde nicio oportunitate ca să îi aducă aminte faptul că trăiește în căminul său, este hrănită din mâncarea ei și o desconsideră total pentru faptul că este un cyborg. Inumanitatea de care dă dovadă o face pe ea însăși să pară un robot, dar astfel aș ajunge să jignesc androidul lui Cinder care este incredibil de prietenos și de simpatic.

Kai este imposibil de refuzat, nu fiindcă statutul său social îl face special, ci fiindcă într-adevăr modul în care se comportă este admirabil, detașat și sincer. Un personaj masculin fără aere de vedetă, fără nevoia de control, un adolescent cu o povară prea mare pe umeri, care dorește doar câteva momente de normalitate. Moștenirea sa îl urmărește din umbră, boala singurului său părinte rămas în viață, lovindu-l cu asprime și obligându-l la o tinerețe încărcată de responsabilitate.

Relația cu Cinder pare că îi aduce alinare în jocul poiltic în care este prins și care îi afectează și viața personală. Forțe exterioare atentează la bunăstarea poporului său, iar nimic nu îl poate răni pe prinț mai tare decât faptul că nu își poate salva oamenii. Cinder se remarcă în mulțime prin spontaneitatea și calmul său nedisimulat, oferindu-i prietenia sa dezinteresată. Fără să facă vâlvă, ea luptă în tăcere pentru a-l ajuta să descopere un leac care îi va aduce liniștea mult dorită.

Alegerea nu îi aparține de la bun început însă lui Cinder fiindcă mama ei vitregă este feroce, nemiloasă și crudă și o obligă să ia parte la un experiment care ar putea să o ducă la pieire. Lipsa de afecțiune pe care o are față de fată m-a făcut să sufăr cum nu credeam că e posibil. Voiam cu disperare să intru în carte, cu nevoia s-o scutur de umeri pe Adri, să îi țip în față și s-o aduc la realitate.

Cinder este incredibil de inteligentă, mereu pusă la punct și cu un simț al realității foarte ascuțit. Mi-aș fi dorit să-și fi luat frâiele propriei vieți puțin mai devreme, însă mă mulțumesc și mai târziu decât niciodată. Sfârșitul cărții te lasă cu o sete greu de stăpânit pentru a afla ce se întâmplă mai departe, însă totul se integrează frumos și nu este ambiguu așa cum am întânit în alte lecturi.

Cu toate că autoarea te introduce într-o lume cu totul nouă, mânuiește cuvintele cu pricepere, astfel totul este ușor de digerat. Cum am spus și în mini recenzia de pe Instagram am apreciat la extrem plasarea acțiunii în Asia în locul Americii așa cum se obișnuiește și simt că am făcut cunștință cu un tărâm de poveste, presărat cu multă acțiune electrizantă care m-a lăsat doar cu amintiri plăcute.

Cinder mi-a intrat la inimă și va rămâne acolo pentru multă vreme, îndrăznesc să adaug ca a fost cea mai bună lectură fantasy a lui 2018, până acum cel puțin, însă aștept cu nerăbdare continuarea care sper eu va fi și mai bună.

Mulțumesc Editurii Epica Publishing House care mi-a oferit exemplarul pentru recenzie. Vă sunt veșnic recunoscătoare!

Cinci steluțe nu sunt suficiente pentru a exprima aprecierea mea față de această traducere, dar sper că sunt destul cât să vă conving că o să vă bucurați de ea. Vă pup și vă aștept impresiile în cazul în care ați citit-o.

xoxo, Anita.

2 gânduri despre „Cinder – Marissa Meyer

  1. Am auzit de aceasta carte, dar nu am citit-o încă. Pare interesantă si destul de complexa din câte îmi dau seama. Sper sa o citesc curând. Îmi place foarte mult recenzia ta.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s